Pui cu miere, lamaie si usturoi

Intra tzumpilu mic in bucatarie, vede pe masa o bucata de carne de vita. Am vazut ca face ochii mari…si zice :”Mamiiiiiiii, asa poftesc niste piept de pui!”. M-a pufnit rasul instant. Exact pui aveam de gand sa le pregatesc la amiaza. De altfel, puiul statuse in marinada de 2 zile. O marinada din miere si lamaie. Am pus totul intr-o punga cu zip lock, si am lasat la rece.

Am folosit un piept de pui, fiecare lob taiat in jumatate, pe lungime. Am scos puiul de la rece cu o ora inainte de a-l prepara, marinada am aruncat-o.

Am incins apoi ulei intr-o tigaie si am prajit puiul pe ambele parti. Am adaugat o cana de supa de legume, si am lasat sa se fiarba la foc mic, acoperit.

Cand supa a scazut si carnea era facuta, am adaugat un sos facut din : o lingura miere, o lingura sos de soia, 3 catei de usturoi trecuti prin presa, zeama de la jumate de lamaie. Am lasat inca 2 minute pana s-a caramelizat sosul. Am luat de pe foc si am presarat niste patrunjel deasupra.

Copiii au servit puiul cu cartofi fondanti. Reteta cartofilor o gasiti aici http://silvia-unaalta.ro/2017/01/29/vita-cu-sos-de-piper-verde-si-cartofi-fondanti/.

Share This:

Vita cu sos de piper verde si cartofi fondanti

Ce faci cand dai de o bucata de Black Angus la pret suuuuper bun? Pai o cumperi, normal. Tare ma bucur ca se gaseste carne buna de vita, la preturi ok, tot felul de cut-uri, in vid. Eu am luat o bucata de pulpa de manzat, lata si foarte subtire. Am facut si un sos de piper cu cognac si cartofi fondanti, o amiaza buna tare. Copiii au mancat pui cu miere, lamaie si usturoi, vine si reteta.

                    Buuuuun. Sa va zic (scriu) cum am facut. M-am ocupat prima data de sosul de piper verde, care se poate reincalzi. Ingredientele pentru sos au fost :

           –  3 linguri piper verde in saramura

           – o cutie de smantana lichida

           – 30 ml cognac

           –  o lingurita mustar

          – o lingura de unt

          –   sare

          – o lingura zeama de lamaie

         Boabele de piper se scurg de saramura; doua linguri de boabe se pastreaza intacte si o lingura se piseaza in mojar. Topim untul intr-o craticioara, adaugam piperul (tot) si calim 2-3 minute. Adaugam cognacul si daca vrem sa ramanem cu un gust mai pregnant, nu flambam. Eu am flambat, casa e ok, eu sunt ok, mi-a reusit. Doar un pont sa va dau. NICIODATA nu flambati cu hota pornita, mai ales daca aveti o hota care trage bine. Sa va zic cum am flambat eu. Am luat craticioara de pe foc si am adaugat paharelul de Hennessy, am aprins un chibrit si am dat foc alcoolului, apoi am miscat craticioara sa se evapore tot alcoolul. Am adaugat apoi restul ingredientelor, smantana lichida, mustarul, lamaia si am lasat sa fiarba pana s-a ingrosat sosul. Am potrivit de sare la final.


     Stiti ce vor sa se faca toti cartofi cand cresc? Cartofi fondanti. Ha ha. Cartofii fondanti, clasici ai bucatariei franceze, sunt cartofi taiati in forma de butoiase, apoi prajiti in unt, si lasati in supa, la cuptor, pana se patrund bine. Sunt buni tare, pentru ca sunt crocanti pe dinafara, si pufosi pe dinauntru.

           Asadar, am curatat 2o de cartofi micuti. Le-am taiat capetele, apoi am sprijinit cartofiorul pe una dintre baze si am indepartat coaja cu cutitul, de sus in jos. I-am mai cioplit pe ici pe colo, pana au semanat cu niste butoiase. Toate butoiasele trebuie sa fie de aceeasi inaltime. Se incing apoi 2 linguri de unt sau ulei intr-o tigaie (preferabil de ponta), si se adauga cartofi. Se condimenteaza cu sare si piper.

    Se prajesc pe o parte 10 minute, pana se bronzeaza bine. 🙂 Apoi se intorc.

   Cand s-a format crusta si pe cealalta parte, se adauga supa de legume pana la jumatatea lor, o crenguta de cimbru, se pune capac si se mai lasa 5-10 minute.

   Apoi transferam tigaia in cuptor, 15-20 de minute, pana cand sunt patrunsi.


    Cu carnea am avut cel mai putin de lucru. Am scos-o de la rece cu o ora inainte de a o prepara. Cand i-a venit timpul, am incins al naibii de bine un gratar de fonta. Carnea am condimentat-o cu sare si piper. Si cand am crezut ca am pus destul, am mai pus inca sare si piper. Sare grunjoasa, nu fina. Sarea fina intra in carne si o usuca. Sarea grunjoasa face o crusta delicioasa. Am pus si putin ulei si am lasat carnea sa stea 5 minute. Felia de Black Angus fiind foarte subtire a avut nevoie fix de 1 minut pe fiecare parte. Am lasat-o apoi sa se odihneasca pe o farfurie calda, acoperita. Am taiat-o felii apoi, si era rozalie, numa’ buna.

   Se vede rozaliul? 🙂

  

   A fost buna, sa ma credeti pe cuvant! Poate incercati si voi, nu e mare filosofie. 🙂

    Pa paaaaaaaaaaaa!

 

 

 

Share This:

Verrines cu sfecla

Back at it again cu paharutele mele. De data asta am pregatit o crema de sfecla, in degrade.

Am folosit 4 sfecle (fiecare de dimensiunea unui mar) pe care le-am spalat si le-am copt o ora, cu tot cu coaja. Sfecla se poate fierbe, de asemenea, cu tot cu coaja, pana este moale. Dupa o ora la cuptor, au fost gata. Le-am lasat la racit apoi le-am curatat de coaja.

Pentru stratul de jos, am pasat in blender 2 sfecle, am adaugat chimen macinat, sare si hrean. Asta a fost stratul picant.

Pentru al doilea strat am mixat restul de sfecla cu 2 linguri de branza feta, tot cu blenderul. Nu am mai adaugat alte condimente, pentru ca feta este deja sarata.

Am asezat in paharute si am pus desupra un mot de crema de branza. Am servit cu paine prajita.

Share This:

French toast cu ciocolata si capsuni

French toast parca suna mai bine decat paine data prin ou si prajita, sau decat „bundas kenyer”, cum se zice pe la noi. 😀  In copilarie, o mancam simpla, cu zahar deasupra. Aveam o colega care o manca numai cu Vegeta deasupra. Mi se parea horror. Eu o pot manca doar dulce sau simpla.

Am pregatit painicile astea pentru mic dejun, merge repede toata treaba. Avem nevoie de paine toast, crema tartinabila de ciocolata, capsuni, un ou, putin lapte, unt pentru prajit, si niste zahar pudra amestecat cu scortisoara.

Primul pas, taiem coaja de la paine.

Apoi cu un facalet, aplatizam fiecare felie de paine.

Painea mea a fost cam sfaramicioasa, am avut de furca cu ea.

Ungem apoi feliile de paine cu crema de ciocolata, punem (sau nu) capsuni bucatele si rulam.

Batem un ou cu furculita, adaugam putin lapte, apoi dam rulourile prin acest amestec. Si prajim in unt. Cand sunt gata, presaram deasupra zahar amestecat cu scortisoara. Am folosit o sita pentru asta.

Pofta! 🙂

 

Share This:

Paprikas de pui

Paprikasul de pui cu mamaliguta este unul dintre preparatele preferate ale familiei. Desigur, a trebuit sa adaptez reteta, si o fac numai cu piept sau pulpe dezosate, sub nicio forma sa nu dea ai mei de oase. Apoi, minorul casei nu suporta sa simta ceapa in sos. Bineinteles „Mami, dar e ardei!” nu a mai functionat. Greu, greu, cu mofturosii. A trebuit sa gasesc o cale sa-i impac pe toti ai mei, si am gasit-o, si efectiv nu mai trebuie sa spal farfuriile dupa ce le servesc acest fel. Dar le spal. 🙂

Ingrediente:

  • 500 g piept de pui, taiat bucatele
  • 2 cepe potrivite + 2 catei de usturoi
  • un ardei rosu taiat cubulete
  • o lingura paprika(boia) dulce de calitate, ungureasca
  • o lingura untura de gasca sau de rata
  • 4 linguri de smantana + o lingura faina + 50 ml lapte
  • sare, piper, patrunjel verde

Pieptul de pui se condimenteaza cu sare si piper, apoi se caleste in untura topita, pana isi schimba culoarea, apoi se scoate si se pune deoparte. Pentru ca asta al meu mic nu suporta sa simta ceapa, oricat de mic taiata, eu o toc in blender. In untura ramasa de la prajitul puiului, adaugam ceapa, usuroiul taiat bucatele si ardeiul rosu si calim cateva minute. Adaugam apoi si boiaua de ardei, amestecam (nu mult, pentru ca riscam sa o ardem si devine amaruie) si punem puiul inapoi in cratita. Adaugam o cana de apa sau supa de pui, si lasam sa fiarba la foc mic. Daca e pui din comert, o sa fiarba repede. In cazul in care sosul a scazut si carnea nu e fiarta, se mai adauga lichid, putin cate putin.

In timp ce carnea fierbe, amestecam smantana, faina si laptele. Eu am un mini tel si omogenizez foarte bine, sa nu ramana cocoloase de faina.

Eu adaug smantana cu faina in momentul cand carnea este fiarta si in cratita este sos de 1-2 cm. Adica nu las niciodata sosul sa scada de pe tot. Trag de pe foc cratita, adaug ingroseala, pun iar pe foc si amestec, la foc mic, pana se ingroasa sosul. Sosul este delicios. Paprikasul se seveste fie cu mamaliguta, fie cu cus cus, piure, paste, razalai. Iarna merge cu muraturi, vara cu o salata proaspata. Este categoric un comfort food pentru noi.

 

 

Share This:

Primele mele verrines

     Mi-au placut extrem de tare paharutele acestea, de cand le-am vazut prima oara pe un site francez. I mean, cum sa nu iti placa, cand sunt asa de dragalase, colorate si frumos aranjate. Fie sarate, servite ca aperitiv, nu-s facute sa te saturi, ci sa iti pregatesti papilele pentru ce va urma. Fie dulci, un desert decent ca si cantitate, dar consistent. Nu stiu de ce am amanat atat pana am facut primele mele „verrines”- parca suna mai bine asa. Dar zilele trecute am vazut pe rafturile unui market paharele special pentru asa ceva si am stiut ca trebuie sa ajunga in bucataria mea.

Cele sarate : iaurt grecesc, somon afumat, castraveti si ardei rosu. 2 doar cu iaurt, castraveti, rosie cherry si morcovi. Adorabile! 🙂 

Pentru cele dulci m-am inspirat de pe Pinterest, si anume aranjarea desertului sub forma de ghiveci. Unul comestibil, desigur. 🙂

Pentru crema am folosit 3 batoane Mars ( aprox. 210 g), 5o ml lapte si o lingura cacao. Toate acestea le-am pus la topit pe bain-marie, la foc mic, amestecand mereu cu telul pana tot caramelul s-a topit si textura era foarte fina. Am lasat apoi la racit. Separat, am batut 200 ml de smantana pentru frisca, deja gata vanilata. Am amestecat apoi ciocolata cu frisca, cu spatula, incetisor si cu blandete. Am maruntit in blender 8 biscuiti Oreo. In pahare am aranjat crema de ciocolata, biscuitii Oreo sfaramati si am lasat la rece 2 ore. Cand am servit, am adaugat si crengutele de menta.

Sper ca va plac paharutele mele! To be continued… 🙂

 

 

Share This:

Supa avgolemono

Cand ajungi acasa, cu frigul in oase si cu nasul inghetat, ce-ar fi sa savurezi o supa fina, acrisoara, si sa fugi cu gandul pe o mica terasa de pe malul Egeei, o terasa unde o pisica grasa motaie la umbra, unde peretii sunt ornati cu navoade si scoici, inconjurata leandrii roz imensi si parfumati, si gazda iti aduce avgolemono si niste feta marinata cu rosii carnoase, o farfurie cu calamari si o tavita cu baclava, ca sa te bucuri de minunata mancare greceasca. Ajunge cu reveria, sa vedem cum e cu supa. 🙂

Avem nevoie de :

  • 2,5 l supa de pui
  • 4 oua
  • sucul proaspat stors de la 2 lamai
  • 3 linguri amidon
  • 150 g orzo (paste in forma de orez)
  • sare & piper alb

Supa de pui am facut-o dintr-o spinare de pui, plus morcovi, jumate de telina mica, 2 pastarnaci, sare, piper boabe. Am fiert cam 1,5 h, la foc mic, am spumat cat a fost nevoie, si cand a fost gata, am strecurat. Am obtinut 2,5 l supa clara de pui.

Am pus deoparte aproximativ 500 ml supa, iar restul de supa l-am adus la clocotit, am adaugat orzo si l-am fiert 10 minute.

Amidonul l-am dizolvat in 100 ml de apa rece apoi l-am amestecat cu sucul lamailor.  Ouale le-am batut cu mixerul, adaugand amidonul si zeama de lamaie, apoi incet turnand din cei 500 ml de supa, care se mai racise intre timp. Compozitia respectiva ( oua + lamaie + amidon) se toarna peste cei 2 l de supa cu orzo si se mai lasa cateva minute la foc mic, fara sa clocoteasca, ca sa nu se separe ouale. Se potriveste de sare si piper. Cu 2 lamai iese destul de acra, deci se poate adauga doar sucul unei lamai, si ulterior, dupa gust.

Cam asta e. 🙂 Se serveste cu marar, daca aveti. Este foarte cremoasa si satioasa.

 

Share This:

Idei pentru micul dejun

Idei pentru micul dejun

 

Am facut cateva poze la mesele de mic dejun si le astern aici, ca sa va dau si voua idei. Nu mai trebuie sa spun de importanta micului dejun, ca acest lucru il invatam de mici. Uneori avem timp sa bem doar o cafea, sau sa ciugulim ce ramane de la copii. Dar in weekend ar fi bine sa pregatim un mic dejun mai special si colorat pentru cei dragi, si sa il savuram impreuna. Copiii mei ar manca cereale cu lapte zilnic, spre exasperarea noastra. Dar daca ii punem in fata faptului implinit, adica a farfuriei cu produsul finit, nu prea mai au de ales. 😀

Una dintre combinatiile perfecte pentru micul dejun, oua si legume. Pentru cei cu colesterolul marit, nu mai mult de 3 oua pe saptamana. Pentru mine, oul ideal e cel fiert aprox 2 minute. 🙂 O parte din galbenus e moale, perfect pentru gustul meu.

Iaurt grecesc, cu rodii si kumquats. O explozie de gusturi, acrisoara si revigoranta. Si arata si bine, in straturi. Pentru cei care nu stiu, si se chinuie sa curete rodiile, cel mai bine e sa curete fructul scufundat in apa. Altfel, stim cu totii cum arata bucataria. 🙂

Salata caprese with a twist. Niste valeriana adica, pentru ca nu aveam busuioc. Ulei de masline, sare si piper. Perfect pentru papilele noastre! 🙂

Sandviciul asta e perfect cu ton. Dar merge cu sunca si branza, sau ce va trece prin minte. Daca ungem partea de sus cu unt sau crema de branza si asezam felii de castraveti taiate pe lung cu mandolina, parca arata altcumva, nu? 🙂 Give it a try.

Budinca de chia. Acest super aliment, tare la moda de ceva vreme. Semintele de chia au mai mult calciu decat laptele, mai multi antioxidanti decat afinele si mai mult Omega 3 decat somonul. Wow!

Unii nu se pot obisnui cu textura gelatinoasa, si mie mi-a fost greu pana am acceptat-o. Dar odata ce te obisnuiesti, incepe sa iti placa. Daca stau scufundate in lichid, semintele isi maresc volumul de cateva ori, de aceea tin de foame si sunt recomandate in diete.  Eu am lasat semintele in lapte de vaca peste noapte, cam 6-7 linguri la 400 ml. Dimineata am impartit cantitatea in 2 pahare, si am adaugat cacao si miere intr-unul dintre pahare, iar in celalalt doar miere, dupa gust. Apoi in alt pahar am alternat straturi de chia, ca sa obtin o budinca in straturi.

Avocado, untul naturii. Unii zic ca nu are niciun gust. Eu as putea manca non stop. Bine copt, apoi zdrobit cu furculita, cu zeama de lamaie si sare. Intins pe paine prajita. Mmmmm, salivez deja:). Asocierea cu un ou moale e mereu binevenita. Al meu, cel din poza, n-a iesit ca la carte, dar a fost bun oricum.

 

Mereu am asociat porridge-ul cu o mancare saracacioasa. Absolut in toate povestirile si romanele care descriau viata familiilor mai amarate din Anglia, aparea aceasta fiertura de ovaz. Mi se parea ceva total neapetisant, si doar ca gand. Pana cand la un mic dejun servit la un hotel, satula de aceeasi mancare zi de zi, am zis hai sa incerc. Nu mi-a venit sa cred ce bunatate! Si cati ani risipiti fara sa stiu ce gustos si satios e porridge-ul. Dupa mai multe incercari, consistenta mea preferata o obtin cand adaug la o cana de lapte 4 linguri de fulgi de ovaz, si apoi fierb pana cand se ingroasa si devine „chewy”, vorba lui Raissa. Apoi adaug dupa gust, miere, scortisoara, si neaparat o piscatura de sare. Cel din poza de mai sus e completat de banane, merisoare si stafide. Dar imaginatia poate zburda. Fructe de padure, dulceata, cacao, bucati de ciocolata. Sau puteti sa il acompaniati cu bacon prajit, ciuperci trase la tigaie, pentru o masa fara dulce.

Asta cred ca e cel mai banal mic dejun. Piept de pui left overs, cascaval afumat, legume, o felie de paine neagra. Doar ca aranjate frumusel, devin apetisante, si atunci mai mici sanse sa refuze copiii din dotare.

Tuna rainbow salad. Salata de ton curcubeu. Ca tot abunda Instagramul de salate curcubeu, i-am pregatit si eu lui Rai pentru micul dejun, pentru ca este o adevarata devoratoare de ton. Ardei rosu si galben, fasole boabe, castraveti. Am uitat de rosii si porumb, ups. Un dressing simplu de ulei de masline si zeama de lamaie, emulsionat bine. Mai avea putin si manca si farfuria. 🙂

Sper ca va plac ideile pentru mic dejun. O sa mai adaug pe parcurs. 🙂

Bye!!! 🙂

 

 

Share This:

Sushi II

Intr-o zi, posesoarea a doi ochisori mari si albastri ma intreaba curioasa  daca sushi se face cu peste crud. „Yuk!!!!” a fost reactia la raspunsul meu pozitiv.  „Da, mami, dar se poate face si cu somon afumat, sau cu carne de crab, sau vegetarian.” Asa ca, a trebuit sa facem sushi, pentru ca fiica mea nu a gustat niciodata si nu-stiu-care-personaj Yumi, o mica japoneza, mananca sushi si sashimi. Daca ati stii ce emotii avea, ha ha :). Copiii astia, traiesc asa intens orice experienta noua, chiar daca noua ni se pare neinsemnata. Iar de azi inainte, foile de nori se numesc „nori-shori”, ca asa vrea Raissa mea.

Sushi am mai facut, dar acum am zis sa incerc si California rolls, adica varianta cu orezul la suprafata si nori inauntru. Si pentru asta mic am zis ca fac baby-sushi vegetarian, adica rulouri mici doar cu legume. Oricum nici n-a vrut sa guste, el da verdictul inainte sa guste. Am incercat sa fac si un rulou tear-drop, nu prea mi-a iesit, ma rog… ceva pe acolo.

Asadar, am pregatit urmatoarele:

  • 250 g orez pentru sushi, din acela special, lipicios (alt tip de orez nu merge)
  • o lingura otet de orez
  • castraveti, ardei rosii si galbeni, taiati bastonase subtiri
  • 4 foi de nori
  • 100 g somon afumat
  • seminte de susan alb & negru, prajite in tigaie

Orezul se fierbe conform indicatiilor de pe ambalaj, eu am fiert 20 de minute, acoperit, la foc mic. Cand a fost gata, am amestecat cu o lingura otet de orez si am lasat sa se raceasca complet.

Cand orezul s-a racit, am pregatit si un bol cu apa pentru inmuiat degetele, este necesar, altfel nu se poate lucra.

Legumele taiate frumusel :

De data asta, covorasul de rulat l-am imbracat in folie alimentara pentru ca urma sa fac si California rolls.

Acesta este sushi vegetarian. Orez, castraveti si ardei. Rulat strans.

Acesta este sushi cu somon, in forma de lacrima. La capatul opus celui de unde incepe rularea am pus o bucata de castravete, un sfert de castravete taiat pe lung. Am rulat astfel incat partea in fata a foii nori sa sa se suprapuna fix peste castravete, ca sa obtin forma dorita. Tehnica se gaseste si pe youtube:-D. Mai greu cu explicatul, e mai simplu cu filmuletul.

Pentru California rolls am intins orezul peste nori, apoi am intors foaia si am presarat peste orez semintele de susan. Orezul, fiind lipicios, adera perfect la foaia de alge si nu ramane pe covorasul imbracat in folie. 

Deci la California rolls ingredientele se aseaza direct pe foaie, si se ruleaza. Se ruleaza strans cu ajutorul covorasului. Eu nu le-am mai lasat sa stea, pentru ca pofteam tare. Si fiica-mea dadea tarcoale.

Nu sunt rulourile mele cele mai frumusele. Dar cu practica, vor veni si rezultatele mai bune.

Dupa sedinta foto, a urmat degustarea. Cu wasabi, ghimbir murat si sos de soya. Fetita mea a fost incantata.

Imi vine sa rad si acum cand scriu. Asta a fost prima data cand Rai a mancat sushi. Si mi-a zis, foarte serioasa : „Mami, ce-ar fi viata fara sushi ?”. :)))))))))))

Share This:

„Gogosi” la cuptor

    Smecheria la reteta aceasta este sa detinem o tava de gogosi. Aluatul este unul clasic, de muffins, cu praf de copt ca agent de crestere, dar daca coacem in tavita de gogosi si ornam cu glazura, ciocolata si bombonele, copilasii vor manca „gogosi” coapte in cuptor, ceva mai sanatoase decat cele prajite. In timp ce scriu, copii mei tot fug in bucatarie si iau cate o „gogoasa” de pe masa. Poate le ramane una si pentru maine la scoala, dar nu e sigur. 🙂

Ingrediente (16 bucati) :

  • 120 g faina
  • un iaurt grecesc (140 g)
  • 80 g zahar
  • 2 oua
  • 3 linguri ulei
  • o l-ta praf de copt
  • jumatate l-ta scortisoara
  • un sfert l-ta nucsoara
  • pt ornat : zahar pudra, ciocolata, bombonele
  • o piscatura sare

Ingredientele uscate (faina, sarea, praful de copt, scortisoara, nucsoara) se amesteca intr-un bol. La fel si ingredientele lichide, in alt bol. Apoi turnam ingredientele lichide peste cele uscate, amestecam cu telul pana nu se mai vad urme de faina. Ungem tava cu ulei. A mea e de silicon, cred ca din Auchan am luat-o acum cativa ani.

   Se coc 15-2o de minute in cuptorul preincalzit la 190 grade. Am copt 2 ture, dar in a doua tura mi-a ramas aluat doar pentru 4 „gogosi”. Restul spatiilor goale le-am umplut cu apa si asa am copt, nu se lasa goale niciodata, ca e tava din silicon, metal, ceramica.

Le-am scos la racit pe un gratar si le-am ornat cu glazura alba(zahar pudra si apa) si ciocolata topita.

Mai sunt 2 gogosi.  🙂

Va pup!

Share This:

  • Salut!

    Sunt Silvia. Bine ati venit pe site-ul meu! Sper sa fiu o sursa de inspiratie pentru voi, cei care cautati o reteta pentru cei dragi. Nu am niciun talent aparte, nu am pretentii de chef, doar imi place sa gatesc si sa pregatesc bucate bune pentru familia mea. :) So, for the love of food, va mai astept pe aici. Toodles!